waka`waka


 

Dupa cum bine stiti..azi a inceput `marele cros` al fotbalistilor..acel `fuga mars` dupa minge si-anume Campionatul Mondial de Fotabl FIFA 2010. Nu stiu cati dintre voi intelegi ca intre o fata si fotbalul se pot crea legaturi mai stranse, care sa nu aiba la baza doar fotbalisti, insa stiu ca multi se chinuie sa inteleaga asta. Ce stiu eu e ca am tot sperat si eu si Lidea sa ajungem la `mondiale` insa dupa cum se vede cei de la Coca Cola nu-s oameni pe care poti conta .. 

     Sa `incepem cu inceputul`..  imi place foarte mult cantecul pe care l-a cantat Shakira la deschidere: ,Waka Waka (This time for Africa)`. Pentru cei care nu l-ati auzit inca..am aici un link:  

 http://www.youtube.com/watch?v=pRpeEdMmmQ0 

    pentru cei care l-ati auzit insa, am un alt link .. ca sa vedeti `stramosul` lui..

http://worldcupsoccerclips.com/zamina-waka-waka-time-for-africa-original-version

Din cate am inteles eu cantecul initial se numeste ,Zangalewa' si facea parte din repertoriul soldatilor africani.. Oricum este foarte fain, refrenu doar are niste versuri mai `ciudate`, insa m-a ajutat vladu` sa le traduc (multumesc:D) :

  • Zaminamina inseamna `hai`
  • Waka waka e un fel de `do it`.. 
  • daca la inceput canta `Hai` acum te intreaba ,Cine ti-a spus sa vi?' -Zaminamina zangalewa
  • Wana - `e al meu`
  • Zambo - `asteapta`

  Pentru cei curiosi: cei de la FIFA i-au dat si un nume mingii cu care se va juca: Jabulani. Jabulani e un nume vechi de baiat , rar intalnit, pot spune chiar `unicat`: nu a mai fost folosit de 128 de ani. Ce e dragut e ca numele asta inseamna ,Fericit' sau ,a sarbatori, a celebra' in dialectul isiZulu.

   V-as spune mai multe, insa e tarziu... ce e sigur e ca sunt foarte curioasa cine va castiga.

P.s: daca nu veti da de mine nici cum zilele astea, sa stiti ca sunt la Tv cu Cola langa mine si cu sufletul la gura.

Morala: Nu mai cumparati Coca Cola doar pentru capace ca veti fi dezamagiti.

    Rebe`

    

    

12 ore in 120 de secunde..


6:45 dimineata: trebuie sa merg la scoala deci ma mai pun sa dorm.. ma trezesc prea tarziu ca sa mai ajung la timp deci imi vad inapoi de treaba mea. ora 10 ne ia prin surprindere atat pe mine cat si pe lidia deci ne facem ca nu vedem/ nu auzim nimic si dormim la loc. Ne trezim din greseala si decidem sa parasim `locatia`. Mancam mut pe gratis apoi plecam. Mergem la Lidea. Un telefon neasteptat = geanta mai grea, incarcata de pliante. Ajungem la mine. N-avem unde merge deci mergem oriunde. Parculet, hinti si topogane, copii, strada, gropi, muncitori si insfarsit autobuzu. Ajungem la destinatie deci mergem la cumparaturi. Muuuulte haine si reduceri ce se finalizeaza cu un maieu cu animal print si mai putini bani in portofelul...meu. Nu mai am bani deci nu mai merg la ore. Avem tot timpul din lume si totusi n-avem timp.
Luam un taxi cu toate ca n-avem bani. Multe glume proaste, `mitici`, semafoare, muuuult rosu in fata ochilor dupa care ajungem...mai repede decat ne-asteptam. Gol bezna, frate..apoi nici un loc gol. Cor, partituri, compozitori, romani, francezi si discursuri obositoare. Ies afara, dar totusi stau ianuntru. . In sfarsit canta coru. Multe ssss`uri si ttt`ui..multe `felicitari`..dupa care vin acele mult asteptate `multe` bomboane:x Pile in culise=bomboane pe gratis.
Ajung acasa dupa ce urc ditamai panta. Racolez niste pijamale in fuga si iau autobuzul cu Oana langa mine de data asta. Facem cumparaturi pentru `party`- o adaugam si pe Carina. Ajungem acasa si punem la bataie un plan pentru ce va urma..
Acum mi-e gata sandwhich`ul deci trebuie sa plec. O sa mananc, o sa beau cola si-o sa dorm. Cam atat pana maine...defapt: Nu, sunt sigura ca se va mai intampla ceva pana maine.

Rebe`

. copil .


.. dupa o luuuunga  perioada de timp plina de repetitii, replici peste replici, costume prafuite, intrari si iesiri din scena, nopti `furtunoase`, nedormite din cauza stresului, dupa un concurs judetean care s-a `finalizat` cu cruntul `doar` loc 3 si dupa saptamani in care am ajuns la concluzia ca `sportul` meu favorit este teatrul ..

..am decis ca este timpul sa ma intorc la ale mele si sa scriu..

Asadar: LA MULTI ANI! La multi celor care nu s-au pierdut inca in sobrietatea si seriozitatea acestei lumi `exacte` de doi bani, celor care inca mai stiu ce inseamna fericirea adevarata, care nu au inlocuit `V`ati`ascuns`ea` cu Counter Strike, nici sotronu cu Triburile sau mai stiu eu ce. La multi ani celor care in loc sa `imparta` pumni si replici fara sens in dreapta si in stanga isi impart jucariile, celor care atunci cand sunt suparati spun `mamiii` si incep sa planga sau cand sunt fericiti zambesc de ai impresia ca in secunda urmatoare le va crapa obrazul de atata fericire.

La multi ani celor care recunosc ca in loc de un Cremosso ar manca mai degraba un Danonino sau ar inlocui macar o data  un pahar de Coca Cola cu unu de lapte rece cu Nesquick, care s-ar bucura in fiecare zi de un Happy Meal sau de un un ou Kinder. 

La multi ani voua, carora nu va e rusine sa recunoasteti ca inca mai dormiti cu ursuletul de plus sau ca nu s-a pus inca praful pe cartea aia groasa din biblioteca cu povesti de adormit copiii, ca sunteti profund dezamagiti de desenele antipatice din ziua de azi si ca ati prefera un Tom&Jerry sau un Sailor Moon in schimb ..poate chiar un Ce-i cu Andy? sau Copiii de la 402..

La multi ani voua, care inca mai indragiti topoganele si leaganele, care inca va dati cu hinta sau cu sania, care mai stiti sa faceti un om de zapada. La multi ani tie, care inca mai crezi ca atunci cand te lovesti si-ti curge o picatura de sange esti in pericol de moarte, care dupa ce te-ai impiedicat de un scaun te ridici si-l certi,  care  mai crezi in Zana Maseluta sau in Bau Bau si inca adormi seara cu lumina aprinsa.. 

La multi ani celor care stiti sa radeti din tot sufletu,  sa va jucati acelasi joc fara a va plictisi,  sa plangeti in bratele mamei, sa fugiti in bratele tatalui, sa zambiti cu toti dintii, chiar daca mai aveti cate unu lipsa,  sa iubiti indiferent de circumstante sau persoana, sa cantati `floricele pe campii`, sa desenati 5 linii si un cerc si sa spuneti ca ati desenat un om, sa strangeti in brate cu putere pe cel pe care il iubiti...

La multi ani tie care inca faci toate lucrurile astea, care inca stii ce inseamna cu adevarat fericirea! La multi ani tie, cel care stii ce inseamna sa fii copil!

Rebe`

START


.. OK... sunt pe fuga.. de aseara incontinu..

tocmai cand veneam de la ore si ma gandeam ca voi avea parte de ceva ,relaxing in the african bush' :))  m`a fulgerat o idee geniala.. am stat, am cugetat la ea alaturi de fata cu parul de foc (aka lideeeea) pana am uitat cat e ceasul si am ajuns la o cuncluzie: trebuie neaparat s`o facem si pe asta!!!

asa ca azi..e ziua cea mare..

numele `operatiunii`? ASSASIN

22 mai 2010

...vom fi peste tot...

JOACA CINE VREA, `TRAIESTE` CINE POATE

jocul a inceput..

Rebe`

oglinda..


     De mult ma gandesc sa scriu si ceva mai optimist pe blog - ceva care intr-adevar sa ma reprezinte..asa cum sunt eu..24/7 - insa de cateva zile ma tot chinui sa gasesc o tema..ceva..oricat de mic de la care sa porneasca `tot'ul`.. Surprinzator e faptul ca de data asta, acel `ceva` care e menit sa aduca o pata de optimism in gandurile mele vine tocmai dintr-o realitate crunta, despre care v-am povestit zilele trecute. Acea realitate care mi-a furat zambetul si speranta se pare ca vrea sa ma invete o lectie..si am nadejdea ca tot ea va fi cea care ma va face sa ma bucur iar si sa-I multumesc lui Dumnezeu pentru cum va lucra...

   Si am invatat un lucru zilele astea..chiar doua pot spune: 1-sa ma bucur si in necaz si 2-am invatat ce e credinta. Credinta e sa crezi in ceea ce nu vezi, iar rasplata ei e sa vezi ceea ce ai crezut. 

   Momentan..mai mult optimism nu puteti `stoarce` din mine.. insa totusi..vroiam sa va las cu aceste ganduri... cateva cuvinte despre viata..   atunci cand incerci sa o privesti din toate partile...   cand incepi sa `realizezi realitatea`... 

Rebe`

..keep breathing..


... nimanui nu-i este straina intrebarea: ,,Ce ai vrea sa schimbi la tine?" sau ,,Ce ai vrea sa poti schimba in viata ta?".. stiu ca raspunsurile difera de la persoana la persoana, insa majoritatea inclina spre planul emotional sau material..pentru ca asa e omu. Ce vreau eu insa sa schimb la mine? ultimele 12 ore din viata mea ...
De ce? Pentru ca de dimineata, cand am ajuns acasa, contrar fericirii mele, am primit o veste care m-a dat complet peste cap. Mi-a schimbat toata starea de spirit, facandu-ma sa tanjesc dupa un vis, un cosmar din care sa stiu sigur ca ma voi trezi. Insa NU, nu e asa de simplu precum pare, pentru ca nu intrezaresc decat `nori` in drumu asta .. doar crunta realitatea.
Si spuneti-mi voi mie cum as putea trece cu zambetu pe buze peste asta? Cum as putea face sa nu-mi mai sune in minte acele cuvinte? Cum as putea trece cu vederea faptul ca una din cele mai importante persoane din viata mea e bolnava? Nu bolnava, ci mai bine zis `in asteptare`...
Cum sa nu tresar de-acum incolo cand voi auzi cuvantul `cancer`? Cum sa nu mi se faca pielea de gaina numai cand ma gandesc...?
N-am vrut sa-mi pierd speranta, insa acum ea fuge departe de mine ca nebuna.. impreuna cu zambetul meu..
De ce?
Pentru ca azi am inteles ce inseamna sa te cufunzi in realitate, sa uiti cum e sa zbori ci sa traiesti cu picioarele pe pamant..
Rebe`

..5 minute..


... 5 minute doar. nimic mai mult: un telefon neasteptat urmat de un obisnuit ,,Alo!", apoi mii de scuze, pareri de rau si explicatii absurde: un dialog esuat, care in cele din urma se termina cu cutremuratoarele ,,Condoliante.." Si toate astea in doar 5 minute, minute care au schimbat cursul vieii unei persoane, marcand inceputul sfarsitului viselor ei, clipa din care ea nu s-a mai regasit decat in lacrimi, suferinta si tot ce-l definea pe el pana acum  5 minute ...
   Era o seara ploioasa de primavara cand ea statea ghemuita pe fotoliul din fata geamului, privind picurii de ploaie ce loveau tot mai tare strazile pustii ale orasului. Privea in gol si plangea.. Acelasi lucru il facuse si acum doua zile dupa ce primise acel telefon..
    Statea si citea o carte, asteptandu-l sa apara din minut in minut, cand de-odata tresari speriata de zgomotul produs de telefon, urmat de acel dialog ce mai bine nu ar fi existat. Acum isi dorea sa nu fi ridicat receptorul, sa nu fi auzit acea veste ingrozitoare ce o macina de 48 de ore incoace. Cat ar fi vrut sa fi sunat el pentru a-i spune ca zborul a decurs normal, ca urmeaza sa se intoarca acasa, ca asteapta cu nerabdare sa o vada si ca o iubeste, insa n-a fost asa.. n-a fost nici pe departe asa..
      Vocea aceea grava de la celalalt capat al firului, fara pic de compasiune, ii rasuna acum in minte, repetandu-i faptul ca speranta, implinirea si fericirea ei luasera sfarsit odata cu pierderea celui mai bun prieten al ei si totodata singurei sale iubiri. 
      Nu-si putea imagina acum viata fara el, cel care a iubit-o cel mai mult, cel pe care l-a iubit si alaturi de care avea nenumarate amintiri, singurul care mai conta cu adevart..nu mai era.
    Simtea cum disperarea punea stapanire pe ea. Ochii ii erau rosii, obrajii innecati in lacrimi, iar mainile tremurande tineau strans la piept poza lui.
     Privea de jur imprejurul camerei si o podidea plansul, in orice parte se uita il vedea, ii simtea prezenta de parca ar fi fost acolo..si totusi nu mai era: nu putea sa-l atinga sau sa-i spuna cat de dor ii e de el. Era in stare doar sa stranga cu putere poza si sa planga..
     Hotarase sa nu-si mai continue viata fara el, dar nu putea decat sa traiasca pentru el. Ii era frica sa spuna sau sa faca ceva pentru a nu-si crea noi amintiri, ce ar fi putut sa le inlocuiasca pe cele cu el. Acum se regasea doar in lucrurile in care el se regasea inainte, facea doar ceea ce-i placea lui sa faca..
    Incepea sa se autodistruga constient, renuntand la ea pentru un `el` care nu mai era. Insa lacrimile si suferinta ii ofereau alinare. Pentru ea, autodistrugerea nu mai era un sacrificiu, ci o monotonie crunta in incercarea ei de a schimba ireversibilul..
Rebe`