Sunt momente in viata fiecaruia dintre noi in care ne intrebam
cine suntem sau
incotro mergem, insa raspunsurile concrete mult asteptate ezita sa apara, iar intrebarile navalesc neincetat ...
Incercam prin forte proprii sa gasim un raspuns, un rost in tot ceea ce facem si in final ajungem la concluzia ca traim cu un scop: sa iubim ... iar asta ne defineste - pentru ca
suntem ceea ce iubim.
Suntem dragoste, iar uneori suntem ura; suntem armonie perfecta, dar si dezechilibru total. Suntem muzica, ras, pace, insa uneori ne uitam sufletul in urma si devenim razboi... Ne regasim in lucrurile care ne plac... si le facem pentru ca ne regasim in ele, iar de-aici totul incepe sa capete un inteles si personalitatea fiecaruia incepe sa prinda contur.
Nu conteaza atat de mult faptul ca trasaturile de caracter se mostenesc, deoarece doar noi avem controlul deplin asupra caracterului nostru si asupra existentei noastre: fiecare isi alege un drum al lui in viata, fiecare isi alege ce iubeste si ce nu. Insa odata ce alegem sa fim `cineva` procesul de autocunoastere ia amploare, iar `acele` intrebari ce uneori te seaca de orice puteri incep sa apara... si ne gandim
cine suntem? ... si ne-ntrebam
spre ce ne-ndreptam? ...
Insa noi suntem ceea ce suntem pentru ca iubim ceea ce iubim ....
si suntem ceea ce iubim.
...dar iubim noi ceea ce suntem?...
Rebe`
Posted in
Suntem ceea ce iubim
M-am saturat de traditionalele si invechitele urari de Craciun in care Mosul cel putred de bogat iti aduce tot ce-ti doreste inima, iar steaua care odata a luminat peste Betleem lumineaza si anul acesta peste casa ta... E trist cum toti - dar TOTI - asteptam sa ni se aduca ceva de Craciun, toti vrem sa primim, insa putini dintre noi sunt dispusi sa daruiasca, ba chiar mai mult decat atat...multi uita adevarata semnificatie a Craciunului, pierzandu-se intr-un orizont sec, plin de mezeluri, stres si betii...
Nu vreau sa-ti doresc un Craciun fericit daca fericirea ta consta in colinde cantate pana la epuizare, fara pic de simtire in ceea ce canti. Nu-ti urez Craciun fericit daca pentru tine fericirea inseamna strict multa mancare si bautura, servite la caldurica in timp ce urmaresti la TV spoturi publicitare in care toti `fericitii` beau Coca-Cola intr-un glob pe care Mosul il fredoneaza cum vrea el. Daca fericirea ta sta intr-un brad frumos impodobit, plin de betele, globuri si instalatii care mai de care mai smechere sau daca inca il astepti pe Mos Craciun sa coboare pe horn cu o groaza de cadouri maaaaari si frumos impachetate atunci...nu-ti pot dori un Craciun fericit. :) Poate in viziunea ta nu e Craciun daca nu sunt promotii si reduceri sau zapada.. nu e Craciun daca nu e taiatu porcului, urmat de un post luuung si negru, apoi de o mare `balaceala` in carnati si sorici.
Daca pentru tine toate astea inseamna Craciun atunci nu-ti pot spune `Craciun fericit!`. Nu-ti pot dori raul, nu pot sta sa privesc cum te pierzi iar si iar in aceasta goana dupa... nimic si-mi este greu sa te vad in fiecare an facand la fel... Nu-ti pot ura un Craciun fericit, ci un Craciun diferit, un Craciun in care sa traiesti cu-adevarat semnificatia acestei sarbatori, un Craciun in care sa te apropii mai mult de adevaratul scop in viata, un Craciun diferit, in care sa simti bucuria si pacea aduse de nasterea lui Isus, in care sa iti regasesti iar speranta prin iubire...
Rebe`
Posted in
try a different angle
Am vazut si am
citit multe in umila mea experienta de viata de doar 18 ani... Totusi, trebuie sa recunosc ca de multe ori sunt impresionata de `imaginatia` de care dau dovada unii... sau mai bine zis: de lipsa ei... :) Oricum, aici sunt cateva instructiuni reale si `necesare` -bineinteles- a unor produse aflate in momentul de fata pe piata...Astfel...
Pe brosura unui uscator de par Rowenta :
A nu se utiliza in timp ce dormiti.
(Off, pai eu doar atunci am timp sa-mi aranjez parul..) Pe o punga de chipsuri Fritos :
Puteti fi un castigator ! Nu e necesar sa cumparati. Detalii in interior.
(..incurajeaza manevra `prioritatii de dreapta` -si apoi se mira ca fura oamenii chipsuri din supermarket-) Pe un sapun (prefer sa nu dau nume):
Mod de folosire – A se utiliza ca un sapun obisnuit.
(aa da? ..si`anume?) Pe unele produse congelate Swanson :
Sugestii de preparare – Decongelati.
(A nu se intelege gresit: e doar o sugestie. Nu va obliga nimeni sa faceti asta.) Pe punga unei casti de par pentru baie (intr-un hotel de 4 stele) :
Se pune pe cap.
(capu` cui?)Pe fundul unei cutiii de Tiramisu marca ItalGelato :
Nu rasturnati cutia.
(Oppss! Prea tarziu!) Pe o budinca semipreparat Dr Oetker :
Acest produs va fi cald o data reincalzit.
(Si eu care aveam o parere buna despre astia...) Pe cutia unui fier de calcat Rowenta ( loveste din nou) :
Nu calcati hainele direct pe corp !
(Usor de zis! Greu de facut daca esti in criza de timp...) Pe o sticla de sirop contra tusei pentru copii marca GlaxoWelcome:
Nu conduceti automobilul ! Nu operati masini grele !
(Bine ma ca le taiati tot elanul copiiilor!)
Pe o sticla de Nytol (somnifer) :
Atentie: Poate produce somnolenta.
(..e legal?! :O) Pe cutia unui set de beculete de pom (subliniez) chinezesti :
A se utiliza numai in interior sau exterior.
(Pai cum nu? Altfel pierzi garantia.) Pe manualul unui robot de bucatarie japonez :
A nu se folosi in alte scopuri.
(vrem exemple!) Pe o cutie de arahide Sainsbury :
Atentie -contine arahide.
(asta mai ramane de vazut..) Pe o punga de arahide de la o cursa aeriana:
Instructiuni: deschideti punga, mancati arahidele.
(Dar daca vrei mai intai sa mananci arahidele si sa pastrezi punga pentru mai tarziu?! Nu se stie niciodata cand ti-e rau pe avion.) Pe manualul unei drujbe Husqvarna :
Nu incercati sa opriti lantul cu mana sau alte organe.
(Asta in caz ca mai ai cu ce opri lantul dupa ce folosesti drujba) Pe un costum de Superman pentru copii :
Acest costum nu va permite sa zburati.
(Atunci nu-i mai vad rostul!)
Pe o periuta de dinti:
Utilizati partea cu perii de plastic.
(Ma bucur ca imi spune cum ar trebui utilizata... dar totusi.. unde?)
... think outside the box ...Rebe`
... azi totul a gravitat in jurul unor intrebari, insa raspunsurile au continuat sa nu apara ...
In sfarsit am ramas doar eu cu mine insumi, cu castile pe urechi, cu capu sprijinit de geamul masinii, privind cat de jos erau norii si cum se lupta soarele sa iasa la iveala... intre timp gandul mi-a zburat departe...am inchis ochii.. si aici a inceput totul.. atunci cand intrebarile n-au incetat sa apara..
De ce continuam sa stam la rand pentru a privi `cerul`? De ce nu putem sa-l atingem atunci cand vrem? De ce ni se permite sa visam daca oricum la sfarsit ni se va spune ca a fost doar un vis? De ce nu ne ciupeste nimeni din timp? Sau visam noi prea adanc pentru a putea fi treziti.?. poate ca asta este. Poate ca e mai bine mai putin decat deloc. Insa, atunci cand putinul provoaca dependenta... nu e mai bine deloc decat o farama de vis?
Cand ne dam seama daca un lucru ne poate face dependeti? Putem stii exact cand e destul de putin sau cand e prea mult? Pana la urma.. ce-i prea mult atunci cand visezi? E prea mult sa lupti pentru ceea ce crezi ca e bine? NU! Insa atunci cand privesti doar spre `scopul final`, uiti sa fii atent in jur si-asa poti pierde esenta, oportunitatile, chiar si scopul.... te poti pierde si pe tine.. iar aici deja e vorba de dependenta..
Se spune ca polii opusi se atrag. Stie cineva insa si pentru cat timp? Ni se spun si ni se prezinta multe lucruri, idei, insa nu este scris nici unde termenul lor de valabilitate. . trebuie doar sa ni se spuna cat.. pentru cat timp..
..Si.. de ce? Ar trebui oare sa luam viata asa cum este si sa ne bucuram de ea fara niciun gram de curiozitate, fara nici macar un mic, inocent si totusi daunator ,de ce?' ?
Putem oare sa atingem cerul daca norii de ploaie coboara spre noi?
si coboara din ce.. in ce mai jos..
Putem s-atingem cerul daca suntem blocati aici?
Mai are rost sa zburam daca oricum vom cadea?
...pentru ca nu vreau sa aud sunetul viselor mele pierdute...
Rebe`
[Muse - Unintended]
In sfarsit am hotarat ca ar fi timpul sa ma intorc `la origini` si sa incep iar sa scriu ...
Am constientizat ca scrisul ma ajuta. Ma ajuta sa ma exteriorizez, sa imi exprim anumite ganduri sau trairi intr-un mod aproape indirect, subtil , `cu bun simt` si cu o oarecare autoanaliza. Pentru mine, scrisul a devenit mai mult decat un simplu `imi place sa`... a devenit o dependenta. Pentru ca, in cazul meu, odata ce l-am descoperit.. a fost ca un drog.. iar acum nu-l mai pot lasa `din mana`..din minte, iar cand il las ..parca o parte din mine lipseste iar cealalta, goala, urla: ,,Mai vreau! Mai vreau!", plangand dupa implinirea perfecta..
..
infinita, dar totusi .. definita ..
Nu am fost niciodata de-acord cu jurnalele scrise pe un blog si nici nu vreau sa fiu una dintre acele persoane mediocre si in acelasi timp inconstiente, care incearca din rasputeri sa surprinda toate clipele vietii lor intr-un amarat de
http://...
Insa o oarecare deschidere din cand in cand nu strica nimanui..
Si chiar daca am vrut ca dupa o pauza atat de lunga sa incep cu un subiect mai optimist precum: `my sweet eighteen` sau continuarea `loteriei` care am inceput-o in vara.. sfarsesc prin a-mi scrie cele mai apasatoare ganduri poate.. pe un simplu blog... ajung sa marturisesc cat de dor mi-a fost sa stau.. minute in sir intr-o tacere grea si sufocanta, fara a tolera altceva decat muzica in surdina, in fata unui monitor, fortandu-mi ochii sa citeasca si sa reciteasca,.. sa vada, sa corecteze, sa adauge si.. apoi.. sa-mi multumeasca sufletul, insetat dupa arta si epuizat de atata sinceritate si deschidere... pentru ca la sfarsit.. acel suflet obosit si sincer.. sa se inchida din nou... sa urle si sa planga: ,,Mai vreau! Mai vreau!"
Rebe`
5 zile.. 120 de ore.. 7200 de minute.. 432 000 de secunde.. de distractie!!! De asta am avut parte in Timisoara, alaturi de cei mai dragi prieteni, legand prietenii si mai dragi...
De ce au trecut astea 5 zile asa de repede? Pentru ca ... pur si simplu au trecut... presupun ca asta se intampla cu toata lucrurile faine, nu? La un moment dat se duc...
INSA ... am ramas cu ceva din toata experienta asta: acum apreciez mai mult comfortul casei, patul meu iubit sau frigiderul meu drag fara gandaci. Ii multumesc lui Dumnezeu ca am perdea la dusul pe care, apropo: il folosesc!..si un WC de care NU dispun toti vecinii de pe etaj cu mine. :))
Acum iubesc Opelul lui tata, chiar daca nu e BMW cu volan pe dreapta are clima, iar cel mai important: are BUTOANE... si chiar daca nu canta inca Justin Bieber ,Never say never` curand `il voi face eu sa cante` ..
Dartotusi... am invatat si lucruri noi aici: de la cum a pornit intr-adevar Revolutia din `89 la cum se schimba o roata la masina, atunci cand faci pana uitandu-te dupa.. pantaloni. Am invatat sa fiu mai atenta asa ca ma feresc de borduri, dar inca trec pe rosu la semafor.. am observat cat de primitori sunt `cei` de la McDonald`s si cat de transparente sunt geamurile de acolo... am descoperit faptul ca paiul cu care bei MilkShake il poti folosi pe post de tuberman ... sau apropo, stiati ca porumbeii pot face oreon?
Ei bine, in zilele astea... totul a fost posibil.. iar imposibilul a fost totul!
Insa ceea ce nu voi putea uita sunt oamenii de acolo... (cei pe care am avut prilejul si bucuria sa-i cunosc).. iar faptul ca alaturi de ei am avut cea mai tare experienta ever` ma face sa vreau sa ma intorc inapoi... si sa raman acolo...
`because we are friends... and this is what we do for each other...
Rebe`
Toti ne nastem intr-o familie, insa prietenii de obicei ii alegem dinafara, iar motivele depind de la caz la caz. Dar ce binecuvantare poate fi mai mare decat prietenul care e sange din sangele tau??
Pentru mine Alexandra este o `verisoara cu diploma`, dar si o prietena extraordinara. Este cea in care pot avea incredere.. si cea cu care 'ma bat cap in cap' de atatea ori..
SI TOTUSI.. mereu se termina cu bine. De ce? Pentru ca asa a fost conceputa relatia asta dintre noi doua: `verisoarele care au speriat vestul` ..
Cand ma gandesc la cati prieteni mi-a daruit Dumnezeu si la cat de aproape imi sunt ei, nu pot sa fiu decat recunoascatoare LUI, si multumitoare lor, pentru ca prieten iti este acela care indiferent de circumstante sau de piedici, daca privesti atent vei vedea ca este mereu acolo langa tine, pentru ca te iubeste.
O astfel de binecuvantare trebuie sa o apreciezi,
sa o valorifici si...
sa o iubesti.
Rebe`
